In februarie 2002, ma pregateam sa ma lansez intr-o aventura. M-am urcat in trenul Euronight Ister de la Bucuresti si am plecat la Budapesta pentru un timp mai indelungat. Prietenii mei de atunci, au organizat o petrecere de adio, cu calduroase imbratisari si promisiuni de revedere. Printre cadourile primite imi amintesc doar doua: o carte cu o dedicatie sincera de la Corne (un coleg si prieten de la Grey) si un film de la Oana si fetele de la Grey. Prmul se numeste "Povestiri din lumea noua" de Cristian Teodeorescu, iar al doilea "Sliding Doors".
Cartea am rasfoit-o prima data in tren la plecare si mai apoi am recitit dedicatia lui Corne zilele trecute :"Pentru un nou inceput intr-o lume noua"....Filmul imi va fi influentat decizia de a schimba radical decorul cu speranta ca orice drum as fi ales as fi ajuns in acelasi punct.
Un an mai tarziu Raluca si Serban vor veni in vizita la Budapesta cu un alt film care nu va face decat sa intareasca certitudinea unei nelinisti pe care o banuiam deja. L-am revazut de nenumarate ori in acesti zece ani, fara sa contenesc sa ma minunez de frumusetea si fragilitatea personajelor portretizate de Sofia Coppola intr-o maniera fireasca si hilara: https://www.youtube.com/watch?v=4CjZFVTdQ-I
Cred ca am inteles jocul de cuvinte pe care mi-l propunea destinul: pierduta in traducerea lumii noi sau ratacita in cuvintele lumii noi. Drama strainului de loc sau de sine care se simte pierdut si care va invata sa isi gaseasca echilibrul, sa se redescopere si sa capete incredere cu ajutorul celor carora i se aseamana.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu